Abordare holistica

”A fi ceea ce sunt înainte de a fi altfel, este teoria paradoxală a schimbării” (Beiser, 1970).

Ca terapeut integrativ, văd abordarea holistică ca fiind cea mai potrivită. Această abordare dezvoltă o perspectivă unificatoare asupra ființei umane, integrând simultan dimensiunile: senzorială, afectivă, intelectuală, socială și spirituală, permițând o experiență globală în care ”corpul poate să vorbească, iar cuvântul se poate întrupa”.

Paradigma integrativ-holistică favorizează contactul cu ceilalți, dar și cu sine, ajutând la conștientizarea mecanismelor interioare care ne împing către comportamente repetitive și nesănătoase.

Atunci când vorbim despre practicarea psihoterapiei integrative, conceptul de relație terapeutică înseamnă a fi în contact. Ca urmare, un adult integrat este în contact cu sinele, cu adevărul său cel mai intim. Acest proces presupune crearea unui întreg: ”să faci în așa fel încât aspectele Eu-lui pierdute, inconștiente și nerezolvate, să facă parte dintr-un sine coeziv”.

(Erschine și Trautmann, 1993)

Psihoterapeut integrativ,

Mădălina-Elena Fărcășel

Articole similare

  • Trăim într-o lume în care „a fi ocupat” a devenit o normă, nu o excepție. Încărcătura zilnică, presiunile sociale și lipsa de echilibru între viața personală și cea profesională ne pot conduce, treptat, către ceea ce specialiștii numesc epuizare emoțională sau burnout.

  • Ai avut vreodată senzația de déjà vu într-o ceartă sau o neînțelegere, simțind că retrăiești același scenariu cu final previzibil și neplăcut? Acestea sunt jocurile psihologice – serii repetitive de tranzacții ulterioare care duc la un “beneficiu” negativ (sentimente de vinovăție, furie, tristețe, superioritate etc.). Jucăm aceste jocuri în mod inconștient, adesea pentru a obține atenție (chiar și negativă,

  • Te-ai întrebat vreodată de ce unele conversații te energizează și te fac să te simți înțeles, în timp ce altele te lasă confuz, frustrat sau chiar rănit? De ce repetăm anumite tipare în relațiile noastre, chiar și atunci când ne dorim altceva? Răspunsurile pot fi găsite într-o abordare psihologică fascinantă și practică: Analiza Tranzacțională (AT).