Trăim într-o lume în care „a fi ocupat” a devenit o normă, nu o excepție. Încărcătura zilnică, presiunile sociale și lipsa de echilibru între viața personală și cea profesională ne pot conduce, treptat, către ceea ce specialiștii numesc epuizare emoțională sau burnout.
Ai avut vreodată senzația de déjà vu într-o ceartă sau o neînțelegere, simțind că retrăiești același scenariu cu final previzibil și neplăcut? Acestea sunt jocurile psihologice – serii repetitive de tranzacții ulterioare care duc la un “beneficiu” negativ (sentimente de vinovăție, furie, tristețe, superioritate etc.). Jucăm aceste jocuri în mod inconștient, adesea pentru a obține atenție (chiar și negativă,
Te-ai întrebat vreodată de ce unele conversații te energizează și te fac să te simți înțeles, în timp ce altele te lasă confuz, frustrat sau chiar rănit? De ce repetăm anumite tipare în relațiile noastre, chiar și atunci când ne dorim altceva? Răspunsurile pot fi găsite într-o abordare psihologică fascinantă și practică: Analiza Tranzacțională (AT).
Suferința noastră psihologică nu vine neapărat din prezent, ci din tipare mentale vechi, automate, care ne țin captivi în propriile gânduri. În loc să trăim viața, trăim în capul nostru, iar orice încercare de a scăpa de durere o amplifică. Acceptarea nu înseamnă resemnare, ci recunoașterea emoțiilor fără luptă. În loc să fugi de suferință, înveți
Parteneriatul este prima tulburare relațională. Părinții renunță la rolul de educator, la fel se întâmplă în școli și alte instituții, ceea ce duce la incapacitatea copilului de organizare și sistematizare a activităților. Copilul este perceput ca fiind egalul adultului și este inclus în procesele tipice lumii adulților. Proiecția este a doua tulburare relațională în cadrul
Pentru a se pune bazele unui psihic sănătos este necesară o delimitare clară intre sistemul copiilor și cel al adulților. Pentru a ajunge la vârsta adultă, pentru a trăi în mod independent, omul are nevoie de formarea optimă a următoarelor funcții psihice: toleranța la frustrare, instanța conștiinței morale, atitudinea pozitivă față de muncă si disponibilitatea
”A fi ceea ce sunt înainte de a fi altfel, este teoria paradoxală a schimbării” (Beiser, 1970). Ca terapeut integrativ, văd abordarea holistică ca fiind cea mai potrivită. Această abordare dezvoltă o perspectivă unificatoare asupra ființei umane, integrând simultan dimensiunile: senzorială, afectivă, intelectuală, socială și spirituală, permițând o experiență globală în care ”corpul poate să
BlogNicu Barbu2025-06-11T16:00:55+03:00