Skip to content
Te-ai întrebat vreodată de ce unele conversații te energizează și te fac să te simți înțeles, în timp ce altele te lasă confuz, frustrat sau chiar rănit? De ce repetăm anumite tipare în relațiile noastre, chiar și atunci când ne dorim altceva? Răspunsurile pot fi găsite într-o abordare psihologică fascinantă și practică: Analiza Tranzacțională (AT). Dezvoltată de psihiatrul Eric Berne în anii 1950-1960 , AT oferă o lentilă clară prin care putem înțelege structura personalității noastre, dinamica comunicării și motivele din spatele comportamentelor noastre. Este mai mult decât o teorie – este un instrument valoros pentru oricine dorește să-și îmbunătățească relațiile și calitatea vieții.
Cele Trei Voci Interioare: Părintele, Adultul și Copilul (PAC)
Unul dintre cele mai cunoscute concepte ale AT este modelul stărilor Eului. Acesta postulează că, în orice moment, funcționăm predominant dintr-una din cele trei stări distincte :
● Starea Părinte: Gândește, simte și se comportă așa cum a învățat de la figurile parentale sau autoritare din viața sa.Această stare conține regulile, valorile, judecățile (“Așa se face!”, “Trebuie să fii serios”) , dar și comportamentele de grijă și protecție (“Ai grijă!”, “Lasă-mă să te ajut”). Poate fi normativă (stabilind limite, criticând) sau grijulie/afectivă (oferind suport, încurajare).
● Starea Adult: Este partea logică, rațională, orientată spre realitatea prezentă. Ea funcționează ca un computer obiectiv, analizând informații, evaluând opțiuni și luând decizii bazate pe fapte, aici și acum. Este starea ideală pentru rezolvarea problemelor și luarea deciziilor echilibrate.
● Starea Copil: Conține emoțiile, gândurile și comportamentele pe care le aveam în copilărie. Este sursa creativității, spontaneității, bucuriei, dar și a fricilor, tristeții sau furiei autentice. Include și Copilul Adaptat (care a învățat să se supună sau să se revolte pentru a se integra) și Copilul Liber (care își exprimă nevoile și emoțiile direct, nefiltrat).
Dansul Comunicării: Analiza Tranzacțiilor
AT definește “tranzacția” ca fiind unitatea de bază a comunicării – un schimb între stările Eului a două persoane. Modul în care aceste stări interacționează determină calitatea și fluiditatea conversației :
■ Tranzacții Complementare (Paralele): Răspunsul vine din starea Eului vizată de stimul (ex: Adult către Adult). Comunicarea este clară, deschisă și poate continua. Prima regulă a comunicării în AT spune că, atâta timp cât tranzacțiile sunt complementare, comunicarea decurge lin;
■ Tranzacții Încrucișate: Răspunsul vine dintr-o altă stare decât cea vizată (ex: un stimul Adult primește un răspuns din Părintele Critic). Rezultatul este adesea o ruptură în comunicare, confuzie sau conflict. A doua regulă: o tranzacție încrucișată întrerupe comunicarea.
■ Tranzacții Ulterioare (Ascunse): Acestea sunt mai complexe, implicând un mesaj la nivel social (ceea ce se spune explicit) și un alt mesaj, ascuns, la nivel psihologic (transmis adesea non-verbal).Aflăm astfel și cea de-a treia regulă: comportamentul rezultat este determinat de nivelul psihologic, ascuns.
Continuarea, în articolul următor: Jocurile psihologice. Scenarii repetitive cu final neplăcut
Te-ai surprins vreodată gândindu-te că un chatbot te „prinde” mai repede decât oamenii din viața ta? Că e mai simplu să scrii două paragrafe într-o fereastră de chat decât să spui o propoziție cu voce tare, în fața cuiva care contează? Dacă da, merită să ne uităm cu blândețe la un concept care explică mult
Întâmpini la un moment dat o suferință care nu se vede. Mergi la serviciu, răspunzi la mesaje, faci față zilei — și totuși, ceva din tine e stins de mult timp. Dimineața se termină înainte să înceapă. Seara ajungi acasă golit/ă, fără să știi exact de ce. Râzi uneori, dar bucuria nu mai are greutate.
Poate tu, ca femeie, ai ajuns în această stare după o dimineață în care copilul tău a plâns atât de tare la poarta grădiniței, încât te-ai simțit vinovată tot restul zilei. Sau după o conversație în care partenerul ți-a atras atenția că „ești prea atașată”. Poate că tu însăți ești cea care se simte cuprinsă
